miercuri, 22 octombrie 2008
VOLUNTARIATUL
Cand spui «voluntariat» nici nu iti dai seama la cat de multe lucruri te referi. Este foarte greu sa gasesti o definitie completa pentru acest cuvant. A fi voluntar inseamna in primul rand a vrea, a te implica, a-ti dori! Desi aparent cuvantul «voluntariat» ne duce cu gandul la o munca neplatita, in adancime activitatea de voluntar iti aduce satisfactii de neegalat si iti deschide noi orizonturi, oferindu-ti posibilitatea de a alege noi optiuni.Voluntariatul ne-a facut sa ne descioperim pe noi insane,sa ne cunoastem mai bine,sa scapam de anumite temeri,sa invatam sa-i acceptam pe cei din jurul nostruasa cum sunt ei cu calitatile si defectele lor.
Pana in momentul de fata nu am participat la nici un voluntariat,cu toate ca mi-am dorit sa fac acest lucru deoarece as fi vazut alte experiente de viata,de exemlu cateva colege de-ale mele participa la un voluntariat numit "TINERI IMPOTRIVA DELICVENTEI",eu cred ca au invatat multe lucruri noi de acolo si de aceea este bine tot timpul cand ti se ofera anumite sanse de a te inscrie intr-un voluntaria sa nu il refuzi,asa cun facem noi de fiecare data.
Voluntariatul iti poate propune sa faci mai multe lucruri cum ar fi:
Pentru a te distra;
Pentru a castiga experienta in vederea obtinerii unui serviciu mai bun;
Pentru a nu pierde vremea acasa;
Pentru a-ti face noi prieteni si cunostinte;
Pentru a fi cu prietenii tai care sunt deja voluntari;
Pentru a testa o cariera noua;
Pentru a-i ajuta pe cei mai putin norocosi;
Pentru a face parte dintr-o echipa;
Pentru a intalni persoane importante din comunitate;
Pentru a intelege problemele comunitatii in care traiesti.
Ca voluntar, poti sa te implici intr-o varietate de proiecte si domenii, printre care:
SOCIAL:consiliere si informare pe diferite teme;meditarea unor elevi cu probleme;campanii pe teme legate de profilul organizatiei (drepturile copilului, prevenire SIDA, etc.);pregatirea si distribuirea unor pachete pentru beneficiarii organizatiei (de exemplu hrana, imbracaminte).
CULTURAL:ghid in muzeu;realizarea de publicatii specifice;campanii de promovare a institutiei si serviciilor in cadrul comunitatii;ore de dirigentie pe teme legate de specificul institutiei;secretariat, fotocopiere, indosariere, etc.;activitate de relatii cu publicul in cadrul receptiei;organizarea de evenimente.
SANATATE:campanii de promovare a sanatatii (educatie sexuala, alimentatie sanatoasa, prevenirea fumatului sau a utilizarii drogurilor, etc);ore de dirigentie;servicii pentru pacientii din spitale;organizarea de emisiuni radio si concursuri pe teme legate de sanatate.
Daca dorim sa ne angajam intr-o asociatie de voluntariat putem accesa urmatoarele site-uri:
http://www.voluntariat.ro/
http://www.voluntariat.ro/voluntari.htm
http://www.voluntariat.ro/campanie.htm
marți, 3 iunie 2008
luni, 14 aprilie 2008
miercuri, 2 aprilie 2008
2008 Anul international de promovare a dialogului intercultural
Anul 2008 este declarat, atat de ONU cat si de Uniunea Europeana, „anul civilizatiei si dialogului in lume”.
Obiectivele declarate ale Uniunii Europene pe aceasta tema se refera la „promovarea dialogului ca un instrument care să-i ajute pe cetăţenii europeni, ca şi pe cei care trăiesc în UE, să dobândească acele cunoştinţe şi aptitudini care să le permită să stăpânească un mediu mai deschis şi mai complex, precum şi sensibilizarea cetăţenilor europeni, ca şi pe toţi cei care trăiesc în UE, în privinţa importanţei de a dezvolta o cetăţenie europeană activă şi deschisă spre lume, care să respecte diversitatea culturală şi care să fie fondată pe valori comune.”
Asta e proza oficială. Dincolo de ea se află o serie de realităţi de care ne lovim cu toţii. În fond, Uniunea Europeană este un soi de Turn Babel, în care dacă am absolutiza identităţile locale nu am mai reuşi să continuăm construcţia de care, suntem cu toţii de acord, depinde viitorul nostru.
Pe de altă parte, crizele identitare sunt inerente în astfel de situaţii. O teamă ancestrală de necunoscut, de cel care nu este ca noi apare periodic la suprafaţă. Noi, europenii din Est, am născut destule temeri, şi mă tem că vom mai naşte. Până în 1989 am fost „duşmanul” care venea din tenebrele comunismului. În nici un deceniu şi jumătate am ajuns membri ai unui club ale cărui reguli nu le prea cunoaştem şi dovedim adesea un soi de dispreţ faţă de ele care nu de puţine ori îi vexează pe „vechii europeni”. Alteori suntem mai „europeni” decât ei, din dorinţa de a fi acceptaţi ca egalii lor.
Eu cred ca pe noi ne ajută faptul că suntem de religie creştină. Creştinismul şi valorile lui sunt elemente esenţiale ale construcţiei identitare numită „cetăţenie europeană”, de care vorbeşte comunicatul Comisiei Europene. Asta nu înseamnă că trebuie să devenim un „club creştin”. Integrarea musulmanilor în civilizaţia europeană actuală este o problemă, vad ca de mai bine de o saptamana sunt manifestari anti-islamice in Olanda si aceasta xenofobie, pe mine una, chiar ma ingrijoreaza.
Luni va avea loc la Bucureşti vizita preşedintelui francez Nicholas Sarkozy. Refuzul său de a vedea Turcia membru cu drepturi depline al UE este de notorietate. Cu toate astea, cu toate răzmeriţele periferiilor musulmane ale oraşelor franceze, Franţa este un stat care a investit mult în dialogul între culturi şi civilizaţii, şi a avut reuşite în procesul de integrare a imigranţilor din lumea africană şi arabă. Poate că experienţa lor colonială le-a servit, în cele din urmă, la ceva.
Ce vreau să spun cu asta? Fernand Braudel are o carte, „Gramatica civilizaţiilor.” Poate că trebuie să scriem o astfel de „gramatică a civilizaţiilor” pentru uzul cetăţenilor europeni aflaţi în căutarea unei identităţi comune. Nu am crezut şi nu cred în „ciocnirea civilizaţiilor”, deşi multe dintre evoluţiile la nivel global par să-l confirme pe Huntington. Procesul de globalizare nu este neapărat unul care să nască astfel de conflicte, iar civilizaţiile nu sunt atât de diferite pe cât credem noi. Mai degrabă interesele sunt prea diverse şi prea exclusiviste, care nu ţin cont şi de interesele celorlalţi si provoacă situaţii conflictuale.
Şi nu pot să nu observ că această necesară „gramatică a civilizaţiilor” trebuie să aibă un capitol special pentru uzul politicienilor români. Nu de alta, dar avem o „civilizaţie politică” în dealul Cotrocenilor, care se ciocneşte cu „civilizaţia politică” din Palatul Victoria, iar peste asta nimeni nu mai discută cu nimeni. Anul european al dialogului intercultural are şi o serie de ambasadori, printre care Charles Aznavour, Paulo Coelho, Adam Michnik, Radu Mihăileanu, iar din România Damian Drăghici şi Sanda Pralong.
Ce-ar fi să declarăm anul 2008 anul dialogului inter-politic în România? Avem nevoie, mai mult ca oricând, de dialog politic. Aşa cum avem nevoie de o cultură politică a respectului diversităţii de opinii şi a căutării consensului în problemele care ţin de interesul naţional.
miercuri, 5 martie 2008
Cum ne comportam?
Comportamentul in maxi taxi :-unii au un comportament deosebit,deoarece ei nu constientizeaza ceea ce zic la nervi sau din furie atunci cand cineva ii impinge sau ii calca,chiar daca persoana isi cere scuze respectivu foloseste anumite cuvinte ,expresii jignitoare netinand cont de persoanele mai invarsta.Ei nu stiu sa isi mai controleze limbajul,sau unii vor sa dea dovada de smecheri.In ziua de azi ei nu mai tin cont de cei din jur deoarece lipseseste bunul simt.Aceasta nu se intampla numai in mijloacele de transport,pe strada ,stadioane.....se folosesc cuvinte jignitoare.
miercuri, 16 ianuarie 2008
marți, 15 ianuarie 2008
Aportul tradiţiei, culturii şi limbii române la dezvoltarea patrimoniului cultural al Uniunii Europene

Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici — economice, sociale, de reglementare şi financiare — respectiv în toate domeniile în care activitatea sa este benefică statelor membre. Dintre aceste politici, enumerăm:
politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind aspecte regionale, agricole şi sociale;
o politicile de inovaţie, privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii precum protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea (R D) şi domeniul energetic.
Uniunea finanţează aceste politici printr-un buget anual de peste 120 miliarde de euro, la care statele membre contribuie în mare parte. Acest buget reprezintă doar o mică parte din venitul colectiv al UE (respectiv maxim 1,24% din venitul naţional brut cumulat al tuturor statelor membre).
Sentimentul unui destin comun şi al apartenenţei la aceeaşi colectivitate nu poate fi creat în mod artificial. Doar o conştiinţă culturală comună poate da naştere acestui sentiment, de aceea Uniunea Europeană trebuie să-şi concentreze atenţia nu numai asupra chestiunilor economice, ci şi asupra educaţiei, culturii şi drepturilor cetăţenilor.
În această privinţă, programele educaţionale şi de formare ale UE au un rol important. Acestea promovează programe de schimb care le permit studenţilor să călătorească în străinătate, să participe la activităţi şcolare transnaţionale, să înveţe noi limbi etc. Organizarea şcolilor şi a sistemelor de învăţământ, precum şi conţinutul exact al programelor sunt încă decise la nivel naţional sau local.


